| Iasi, orasul comercial
La începutul anului 2001,
municipiul Iaşi a primit titlul şi diploma de "Oraş de cinci stele" în
raport cu atractivitatea mediului de afaceri, în cadrul unui proiect
iniţiat de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti în
colaborare cu IRIS CENTER (în România au mai fost medaliate municipiile
Timişoara, Iasi Napoca şi Giurgiu).
Când se vorbeşte despre Iaşi, se au în vedere mai ales sistemul
educaţional şi de cercetare de înaltă calitate şi numeroasele bogăţii
culturale. Dar oraşul Iaşi însemnă mai mult decât universităţi de
calitate şi spiritualitate.Capacitatea industrială actuală a judeţului,
combinată cu situarea într-o zonă cu numeroase resurse naturale şi
materii prime, fac din Iaşi un important obiectiv comercial şi
industrial, cu un potenţial dezvoltat pentru viitor.
Zona metropolitană poate reprezenta un rezervor imens de mână de
lucru profesională specializată. Multe persoane fac naveta în acest
spaţiu, contribuind în acest fel şi la aspectul comercial al zonei iar
nivelul salarizării este scăzut în comparaţie cu media naţională.
Evoluţia pozitivă a economiei judeţului Iaşi din ultimii ani, creşterea
volumului exporturilor (cu 40 milioane euro mai mare decât volumul
importurilor - pe primele 8 luni ale anului 2004) precum şi tendinţa de
creştere pozitivă a comerţului şi serviciilor demonstrează importanţa
judeţului ca spaţiu al rutelor comerciale din Vest spre Est şi din Nord
spre Sud.
Cele mai importante sectoare ale judeţului sunt
industria alimentară, textilă, metalurgică, chimică, construcţiile şi
transportul.
Industrie
Producţia industrială a
înregistrat o tendinţă de creştere în perioada 2001-2004 (cu excepţia
anului 2002), astfel încât realizările din anul 2003 depăşeau producţia
industrială din 2000 cu 5,5%; această tendinţă s-a menţinut şi în
primele 8 luni ale anului 2004 (+1,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a
anului precedent).
Structura producţiei industriale a cunoscut unele modificări
semnificative în această perioadă, prin creşterea ponderii ramurilor
care asigură a valorificare superioară a resurselor materiale şi umane;
astfel, ponderea industriei prelucrătoare a crescut de la 90,2% în 2000
la 90,8% în 2002, în timp ce ponderea celorlalte activităţi industriale
(industria extractivă, energie termică, gaze, apă) a scăzut de la 9,8%
la 9,2%;
În 2004 s-au înregistrat creşteri semnificative a producţiei la
următoarele produse: la ţevi din oţel cu 412%, la preparate din carne
cu 20,3%, la uleiuri comestibile cu 102,7%.
Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie pe primele 4 luni a
anului 2004 a fost de 112,6%, faţă de cel realizat în aceeaşi perioadă
a anului 2003.
Industria alimentară a cunoscut un ritm alert de privatizare care a
determinat o creştere substanţială a nivelului producţiei şi a
calităţii produselor oferite pe piaţă, pentru asigurarea securităţii
alimentare a populaţiei judeţului Iaşi. Majoritatea firmelor din acest
sector au capital integral privat; în acest proces s-a implicat atît
capitalul autohton (SC Kosarom SA - preluarea SC Prodavis SA şi
înfiinţarea SC Avitop) cît şi cel străin (SC Bruni SA şi preluarea
SC Unirea SA). Prin intermediul unor programe tip FRDS şi SAPARD s-au
creat şi se vor crea noi oportunităţi de iniţiere a unor structuri de
industrie alimentare integrată, inclusiv de procesare primară, direct
la producător.
Agricultură
Producţia agricolă în judeţul Iaşi
a crescut de la 5555 mild. lei în anul 2000 la 12266 mild lei în anul
2003 (preţuri curente), ponderea producţiei vegetale menţinându-se în
continuare la un nivel ridicat (61,1% in 2001 şi 62,1% în 2003, cu mult
peste ponderea producţiei animale (38,9% şi respective 37,2%).
Terenul arabil reprezintă 68 % din totalul terenului agricol al
judeţului Iaşi, ponderea proprietăţii private fiind de peste 98 %, iar
exploataţiile agricole deţin 28 % din suprafaţa agricolă a judeţului.
Funcţionează 1101 exploataţii agricole, din care 240 sînt cerealiere,
cîte 14 de viticultură şi mixte, 26 în pomicultură şi 210 în
apicultură, 3 sunt în legumicultură şi 708 în zootehnie.
În privinţa capacităţilor de producţie în zootehnie, 98 % din efectivele de animale aparţin sectorului particular.
Referitor la situaţia suprafeţelor cultivate cu culturi cerealiere, de
167 279 ha, producţia medie obţinută anul trecut a fost de 2.260 kg /ha
la grîu şi secară şi 2.890 kg / ha la porumb boabe.
Suprafaţa de 9.773 ha cultivată cu vii a angajat o producţie totală de struguri de 51.987 t, la o medie de 5.341 kg / ha.
Producţia totală de fructe realizată în anul 2001 a fost de peste
54.500 t, din care 20.760 t de mere provin din cele 2.584 ha de livezi.
Situaţia efectivelor de animale reţine 121.700 capete bovine, 191.400
capete porcine, 355.300 capete ovine şi 4 milioane capete păsări (din
care 1,5 milioane capete păsări ouătoare).
În privinţa producţiei zootehnice, se asigură 39.150 t carne (din care
13.200 t porc, 8.200 t vită, 13.000 t pasăre, 3.540 t ovină, 1.150 t
peşte), 1,8 milioane hectolitri de lapte, 239 milioane ouă.
Comerţ exterior
Exporturile de mărfuri au sporit de la 173 mil.$ în anul 2000 la
226 mil. $ în 2002 (+30,6%) iar importurile, de la 185 mil. $ la 230
mil. $ (+24,3%), soldul balanţei de comerţ exterior (negativ)
diminuându-se de la -12 mil. $ în 2000 la -4 mil. $ în 2002, pe primele
8 luni din 2004 exporturile depăşind importurile cu aprox. 40 mil. Euro
(180 mil. Euro faţă de 140 mil. Euro).
Investiţiile realizate în judeţul Iaşi au crescut de la 3155 mild. lei în anul 2000 la 6281 mild. lei în 2002 (+3126 mild. lei în preţuri curente), tendinţa de creştere manifestându-se şi în anii următori (+40,9%) semestrul I 2004 faţă de semestrul I 2003; în ceea ce priveşte structura investiţiilor, aceasta s-a menţinut relativ constantă în această perioadă: în anul 2000, partea de construcţii montaj ocupa 43,9%
(46,7% în semestrul I 2004), iar utilajele 50,8% (50,7% în 2004),
reducându-se în schimb ponderea altor cheltuieli de investiţii.
Oportunităţi de afaceri şi investiţii locale
Cu o poziţie bună în economia
ţării, dezvoltarea judeţului Iaşi este legată şi de excelenta
poziţionare geografică la intersecţia rutelor comerciale tradiţionale.
Reţeaua sa de drumuri şi căi ferate este uşor accesibilă
din orice parte a ţării, dinspre Dunăre sau Marea Neagră dar şi dinspre
Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere judeţul Iaşi poate fi
considerat o fereastră deschisă spre oportunităţi de afaceri viabile.
Având în vedere contactele stabilite în ultimii ani cu diverse camere
de comerţ şi industrie, cu asociaţii profesionale şi ale breslelor, cu
autorităţi locale departamentale şi regionale, în ultimii ani s-a
realizat o concentrare a activităţilor de promovare economică şi
socială a judeţului.
S-a realizat o colaborare cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iaşi şi
Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală, vizând în special promovarea
oportunităţilor de afaceri din judeţ în ţările Uniunii Europene.Oferta
de colaborare a acestor instituţii a fost transmisă unui număr mare de
potenţiali parteneri, cu ocazia vizitelor unor delegaţii străine în
Iaşi sau a vizitelor reprezentanţilor judeţului în străinătate.
In plus, prezenţa firmelor private se manifestă în toate sectoarele de
activitate. În prezent, în Registrul Comerţului de pe lîngă Tribunalul
Iaşi sunt înmatriculate 29.745 firme (din care 399 sînt filiale şi
sucursale), din care 19.575 sunt Societăţi cu Răspundere Limitată, 505
Societăţi pe Acţiuni, 7 Regii Autonome, diferenţa fiind reprezentată de
activităţi economice cu o altă formă de organizare
După domeniul de activitate, 9.057 firme desfăşoară activităţi
comerciale, 5.998 funcţionează în domeniul serviciilor, 2.744 derulează
activităţi de producţie şi 558 funcţionează în domeniul construcţiilor.
Din aceste firme, 19.262 au capital integral românesc, 1.207 au aport
de investiţii străine, 82 au capital mixt, de stat şi privat, 129 sînt
în proprietate cooperatistă iar 19 au capital integral de stat.
Sistemul bancar
În Iaşi funcţionează filiale şi sucursale extrem de puternice şi de
active în operaţiuni financiar-bancare: Banca Naţională a României,
Banca Comercială Română, Abn AMRO, Banca Română pentru Dezvoltare -
Group Societe Generale, Banca Transilvania, Banca HVB Tiriac, Bankpost,
Robank, Alpha Bank, Banca Românească, Banca de Credit şi Dezvoltare
Romexterra, Banca Agricolă-Reiffesen.
| |
