| Iasi, orasul socio cultural
Iaşii sunt oraşul marilor idei, al
primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi
al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). Fără îndoială
Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.
În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din
România, Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea "Alexandru
Ioan Cuza". Întemeiată în 1860 prin decret de către principele
Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene,
universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40000 de studenţi.
Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896.
În oraş, se mai află şi alte instituţii de învăţământ superior:
Universitatea Agronomică, Universitatea Tehnică cu peste 25.000 de
studenţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea de Arte
şi Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe lângă
numeroasele universităţi particulare cu sedii deosebit de impunătoare.
În Piaţa Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea
Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi găzduieşte Biblioteca Centrală
Universitară Mihai Eminescu, cu un fond de carte ce se apropie de 3
milioane de exemplare, unele foarte rare. Iaşul este al doilea
centru universitar al ţării, care atrage studenţii ca un magnet.
Principalele campusuri studenţeşti se află în Tudor Vladimirescu (22
cămine), Titu Maiorescu (4 cămine), Târguşor-Copou (4 cămine), Codrescu
(5 cămine şi complexul internaţional Gaudeamus) şi Agronomie (4 cămine).
În Iaşi, se mai află Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche
din oraş, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, restaurată integral la sf.
sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi şi
Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare
domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul
Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de
tei şi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu şi Muzeul
"Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George
Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca
Universitară "Mihai Eminescu", fondată ca bibliotecă a Academiei
Mihăilene.
Alte monumente importante din
perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru
Şchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi,
Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf.
Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetăţuia - ctitorie
a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul
spital din oraş a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul
mănăstirii Sfîntul Spiridon, al cărui nume îl poartă şi astăzi.
Spitalul Sfîntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.
În zona de sud a oraşului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul
Tehnologic Iaşi, în apropierea căruia se va construi Centrul
Expoziţional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iaşii de azi se
prezintă ca un adevărat amestec de nou şi vechi, de istorie şi
modernitate, de iarbă, beton şi sticlă. Clădiri cu mare valoare
istorică se află printre blocuri noi de locuinţe (mai mult sau mai
puţin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut
în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei
Ierarhi sau biserica Dancu. Însă adevăratele ravagii oraşul le-a
suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a
centrului vechi, fără a se ţine cont de faptul că multe din clădirile
demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piaţa
Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului,
fost cartier evreiesc, Bulevardul Ştefan cel Mare şi altele.
Unele demolări aveau ca scop curăţirea oraşului de clădirile
insalubre şi mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele
aveau alte scopuri. Chiar şi în aceste condiţii, au rămas în picioare
multe clădiri importante şi, pe bună dreptate, Iaşii sunt consideraţi
un adevărat muzeu; în fiecare colţ al său se simt urmele trecerii unei
personalităţi de seamă a literaturii, ştiinţei, filozofiei, istoriei
sau politicii româneşti.
Obiective istorice şi turistice
Clădiri şi monumente istorice
- Palatul Roznovanu
- Casa Pogor
- Crucea lui Ferentz
Biserici şi mănăstiri
- Catedrala mitropolitană din Iaşi
- Mănăstirea Golia
- Mănăstirea Galata
- Mănăstirea Frumoasa
- Mănăstirea Cetăţuia
- Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi"
- Biserica "Sf. Nicolae Domnesc"
- Biserica Bărboi
- Biserica Sfântul Sava
- Biserica Sfântul Spiridon
- Biserica Barnovschi
- Biserica Armenească
- Biserica Catolică Veche
Muzee, instituţii culturale
- Teatrul Naţional din Iaşi
- Palatul Culturii
- Teatrul Naţional
- Casa Dosoftei
- Biblioteca Centrală Universitară
- Universitatea "Al.I. Cuza"
- Muzeul Literaturii
- Muzeul Teatrului
- Muzeul Mihai Eminescu
Case memoriale
- Bojdeuca lui Ion Creangă
- Casa Mihail Sadoveanu
- Casa George Topârceanu
- Casa Otilia Cazimir
- Casa Mihai Codreanu ("Casa Sonet")
Obiective istorice şi turistice din împrejurimi
- Mănăstirea Hlincea
- Mănăstirea Hadâmbu
- Mănăstirea Dobrovăţ
- Biserica din Aroneanu, fosta mănăstire Aroneanu
- Regiunea viticolă Bucium
- Zona de agrement Ciric
Parcuri, grădini
- Parcul Copou
- Grădina Botanică din Iaşi
- Parcul Expoziţiei
În judeţul Iaşi, se mai află:
- Palatul domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza
- Palatul Sturdza, de la Miclăuşeni
- Conacul Cantacuzino, de la Cepleniţa
- Ruinele de la Cucuteni
- Regiunea viticolă Cotnari
Personalităţi
În Iaşi au trăit şi s-au format oameni ca mitropolitul Varlaam,
Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spătarul, Ion
Neculce, savantul de renume european Dimitrie Cantemir.
Tot de aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gheorghe Asachi,
Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu
Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion
Creangă, I. L. Caragiale, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Mihai
Codreanu, Nicolae Iorga, Grigore Moisil, Marian Râlea, dr. C. I.
Parhon, Horia Hulubei, Gr. Cobalcescu, Petru Poni, Radu Cernătescu,
Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Costache Negruzzi, Alexandru
Philippide, Sorel Etrog şi Emil Racoviţă.
George Palade, născut la Iaşi, a primit premiul Nobel pentru
descoperirile în biologie, în special pentru funcţionarea şi structura
celulelor (ribozom).
| |