Iasi, orasul istoricSe pare ca numele Iasului provine
de la un vechi trib, "iasigetii", care s-au stabilit aici in jurul
datei 100 i.e.n. Zona fusese insa locuita cu mult inainte, arheologii
aratind ca un sat de linga Iasi, Cucuteni, a fost un centru foarte
puternic al culturii paleolitice.
In urma cu 5000 de ani aceasta zona acoperea spatiul dintre muntii
Carpati si riul Dnestr (in Ucraina de astazi, unde aceasta cultura
poarta numele de Tripolje). Uimitoarea ceramica pictata de la Cucuteni,
statuetele si vasele sint inchinate zeitatilor fertilitatii si naturii.
In prezent ele sunt expuse cu mindrie ca fiind cele mai importante
piese ale muzeelor locale.
Amforele grecesti datate din secolele IV-III i.e.n. demonstreaza ca
orasul Iasi era un centru comercial puternic. Amforele erau folosite
pentru a aduce aici ulei de masline si pentru a duce vin si miere de
albine. Triburile geto-dace, ce au trait aici in acelasi timp, au lasat
in urma lucruri si mai impresionante - fortaretele lor (17 in judetul
Iasi) si citeva comori constind din obiecte de argint si aur, care
demonstreaza rafinamentul atit al mestesugarilor cit si al culturii lor.
Iasi, "orasul celor sapte coline",
a fost atestat prima data intr-un document din secolul al XV-lea, dat
de catre Alexandru cel Bun (1400-1432) prin care acorda privilegii
comerciale Totuşi, deoarece existau (şi încă mai există) clădiri mai
vechi de această dată (spre exemplu Biserica armeană costruită în
1385), se crede că oraşul este mult mai vechi.
În 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava.
În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat aici prima şcoală în limba română şi a înfiinţat o tipografie în biserica Trei Ierarhi.
În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut
la Iaşi.Oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538,
şi de ruşi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.
Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala
Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost
capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei.
După 1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost
înlocuite treptat de cele din piatră şi cărămidă, şi reţeaua de străzi
îmbunătăţită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii,
Teatrul Naţional sau Universitatea "Al.I. Cuza". În timpul primului
război mondial, pentru doi ani, Iaşi a fost capitala României
neocupate, după ce Bucureşti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6
decembrie 1916.
În mai 1944, la Iaşi s-au purtat
lupte între forţele româno-germane şi Armata roşie. Divizia de elită
Panzergrenadier 'Großdeutschland a obţinut o victorie importantă la
Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iaşi. În iulie, oraşul era
ocupat de forţele sovietice. În perioada postbelică oraşul a
continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere şi întreprinderi
industriale. După căderea comunismului, oraşul a rămas un centru
important din zona de est a României.
|